Care e treaba cu centrele de date IA?

Este un număr atât de mare încât e greu de imaginat. La nivel global, aproximativ $3 trilioane de dolari (13.16 trilioane de lei) vor fi investiți în centrele de date care susțin inteligența artificială între momentul actual și 2029.

Această prognoză provine de la banca de investiții Morgan Stanley, care adaugă că aproape jumătate din această sumă va merge către costurile de construcție, iar restul către componentele hardware scumpe pe care se bazează revoluția declanșată de inteligența artificială (IA).

Pentru a pune această sumă în perspectivă, cam atât a valorat întreaga economie franceză în 2024.

Se estimează că doar în Marea Britanie vor fi construite în următorii ani încă 100 de centre de date pentru a satisface nevoile de procesare ale inteligenței artificiale.

Unele dintre ele vor fi construite pentru Microsoft, care a anunțat în septembrie 2025 o investiție valorând $30 de miliarde (131 miliarde de lei) în sectorul IA al Marii Britanii.

Ce anume diferențiază centrele de date IA de clădirile tradiționale care găzduiesc rafturi cu servere de calculatoare, care ne mențin în funcțiune conturile de socializare, aplicațiile de lucru și fotografiile personale?

Și merită centrele de date IA această cheltuială uriașă?

Centrele de date și-au mărit dimensiunile în ultimii ani de zile. Industria tehnologică a introdus un nou termen, cel de hiperscală, pentru a descrie locațiile unde cerințele de energie sunt de zeci de megawați - înainte să apară în scenă gigawații, care sunt de o mie de ori mai mari decât megawații.

Însă inteligența artificială a ridicat mizele acestui joc. Majoritatea modelelor de inteligență artificială se bazează pe cipuri scumpe de la Nvidia ca să proceseze sarcini de lucru.

Cipurile Nvidia vin în sisteme rack complete, care costă în jur de 4 milioane de dolari fiecare. Iar aceste sisteme sunt motivul pentru care centrele de date pentru inteligență artificială sunt diferite.

Modelele Lingvistice de Limbaj (LLM) care antrenează software-ul IA trebuie să descompună limbajul până la cele mai mici elemente care au sens. Acest lucru se poate realiza doar cu o rețea de computere care funcționează la unison și se află în imediată apropriere.

De ce este atât de importantă proximitatea? Deoarece fiecare metru de distanță dintre două cipuri adaugă o nanosecundă - o miliardime de secundă - la timpul de procesare.

Poate nu pare a fi prea mult, dar când ai de-a face cu un depozit plin de computere funcționând la capacitate maximă, aceste întârzieri microscopice se acumulează și afectează performanța necesară pentru IA.

Sistemele de procesare IA sunt înghesuite unul lângă altul pentru a elimina acest aspect de latență și pentru a crea ceea ce sectorul tehnologic numește procesare paralelă, sau abilitatea de a funcționa ca un singur computer enorm. Densitatea este un cuvânt magic în cercurile celor care construiesc infrastructura de IA.

Densitatea elimină blocajele de procesare pe care le întâmpină centrele de date obișnuite din cauza faptului că lucrează cu procesoare situate la câțiva metri distanță unele de altele.

Însă aceste înșiruiri dense de sisteme consumă gigawați de energie și antrenarea LLM-urilor determină creșteri bruște în necesarul de electricitate.

Creșterile acestea sunt echivalente cu consumul pe care l-ar avea mii de locuințe care ar porni și opri simultan fierbătoarele electrice la fiecare câteva secunde.

Aceste tipuri de solicitări atipice asupra unei rețele locale trebuie gestionate cu atenție.

Daniel Bizo analizează centrele de date ca parte a muncii sale la firma de consultanță în inginerie pentru centre de date The Uptime Institute.

„Centrele de date normale reprezintă un zumzet pe fundal, comparativ cu consumul de rețea necesar pentru o sarcina IA."

La fel ca în cazul fierbătoarelor electrice sincronizate, creșterile bruște generate de IA determină ceea ce Bizo descrie drept o problemă unică.

„Volumul unic de lucru la o asemenea scară este nemaiauzit", spune Bizo, „este o provocare inginerească extremă, este ca programul Apollo."

Operatorii centrelor de date rezolvă problema consumul de energie în diverse moduri.

Într-o declarație pentru BBC la începutul lui septembrie 2025, directorul general al Nvidia, Jensen Huang, a spus că speră ca, pe termen scurt, să poată fi utilizate mai multe turbine cu gaz în Marea Britanie, turbine „care nu țin de rețea, astfel încât să nu-i afecteze pe oamenii care se alimentează de la rețea".

El a spus că inteligența artificială însăși va proiecta turbine cu gaz, panouri solare, turbine eoliene și energie de fuziune mai bune, pentru a produce energie sustenabilă mai rentabilă.

Microsoft investește miliarde de dolari în proiecte de energie. Au ajuns inclusiv o înțelegere cu Constellation Energy în urma căreia se va produce din nou energie nucleară pe Three Mile Island.

De asemenea, Google, deținut de Alphabet, investește în energia nucleară ca parte a strategiei de a funcționa folosind exclusiv energie fără emisii de carbon până în anul 2030.

Între timp, Amazon Web Services (AWS), care face parte din gigantul comercial Amazon, susține că este deja cel mai mare cumpărător corporativ de energie regenerabilă din lume.

La ora actuală, România are o capacitate a centrelor de date „destul de modestă", conform unui studiu publicat în iunie 2025 de compania de servicii imobiliare Cushman & Wakefield Equinox, care sugerează că factori precum disponibilitatea și prețurile terenurilor locale, mixul energetic bine diversificat al țării și costurile competitive pentru accesul la o forță de muncă IT bine pregătită favorizează expansiunea. Faptul că România are un climat temperat ajută și el la ținerea în frâu a cheltuielilor și la micșorarea amprentei de carbon, potrivit Cushman & Wakefield Equinox.

La nivel local, ClusterPower și Tema Energy au finalizat în 2021 un prim centru de date de hiperscală în România, lângă Craiova, care a devenit partener Cloud Service Provider al Nvidia.

Iar în iulie 2024, guvernul român a spus că a semnat un memorandum de înțelegere cu titanul tehnologic Google privind proiectele pe care România le va dezvolta în infrastructura digitală, inovare și cercetare. Prim-ministrul de atunci, Marcel Ciolacu, a subliniat atractivitatea țării sale în ceea ce privește desfășurarea de proiecte majore pentru centre de date și servicii de cloud.

Potrivit unei scrisori de intenție puse deja în vederea Comisiei Europene, România dorește să găzduiască o fabrică IA de ultimă generație, cunoscută drept Black Sea AI Gigafactory, ca parte a unei inițiative strategice europene. Proiectul este menit să deservească inclusiv Republica Moldova și regiunea generală a Mării Negre, a spus Bogdan Ivan, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, într-un comunicat către agenția națională de știri Agerpres în iunie 2025.

Industria centrelor de date este extrem de conștientă de faptul că legislatorii monitorizează atent efectele negative ale fabricilor pentru inteligență artificială, deoarece consumul intens de energie poate afecta infrastructura locală și mediul.

Un impact major asupra mediului ține de cantitatea mare de apă necesară pentru a răci cipurile care sunt în funcțiune.

În statul american Virginia, unde tot apar centre de date care țin în funcțiune giganți tehnologici precum Amazon și Google, este în curs de analiză un proiect de lege care propune ca aprobarea unor noi amplasamente să se facă doar după evaluarea consumului de apă necesar.

Între timp, o fabrică IA din nordul Lincolnshire în Marea Britanie a întâmpinat obiecții din partea (lui) Anglian Water, care furnizează apă pentru locațiile din regiunea unde a fost propusă construcția.

Compania Anglian Water spune că nu este obligată să furnizeze apă pentru uz non-domestic și sugerează ca în locul apei potabile să se utilizaze apa reciclată rezultată din etapa finală de tratare a efluenților ca agent de răcire.

Date fiind problemele practice și costurile enorme cu care se confruntă centrele de date IA, este întregul fenomen doar o bulă speculativă?

La o conferință recentă despre centrele de date, un vorbitor a introdus termenul „bragawatts" pentru a descrie modul în care industria se laudă cu amploarea facilităților de inteligență artificială propuse.

Zahl Limbuwala este specialist în centre de date la DTCP, o firmă de consultanță pentru investițiile în tehnologie. El recunoaște că există întrebări semnificative privind costurile viitoare ale centrelor de date pentru inteligență artificială.

„Traiectoria actuală este foarte greu de conceput. Cu siguranță au fost și multe exagerări la mijloc. Dar investițiile trebuie să ofere un anume randament, sau piața se va corecta singură."

Luând în considerare aceste precauții, el consideră în continuare că inteligența artificială merită o considerație specială în termen de investiții. „IA va avea un impact mai mare decât tehnologiile anterioare, inclusiv internetul. Deci, este posibil să avem nevoie de toți acei gigawați."

El spune că, dincolo de exagerări, centrele de date IA „sunt proprietățile imobiliare din lumea tehnologică". Bulele tehnologice speculative, cum ar fi boom-ul dotcom din anii '90, nu aveau o realitate fizică. Centrele de date pentru inteligența artificială sunt foarte solide. Dar creșterea exponențială a cheltuielilor pentru ele nu poate dura la nesfârșit.

Reportaj suplimentar de către Ruxandra Iordache.

Articol tradus și editat de Ruxandra Iordache.