De ce mi-au apărut fire albe la 14 ani - și pot cumva să le fac să dispară?

Sursă imagine, Ashley Sukru
- Autor, Esther Kahumbi
- Rol, Global Health
- Data publicării
- Timp de lectură: 7 min
Ashley Sukru avea doar 14 ani când o prietenă de la liceu i-a văzut primele fire de păr alb. Acel moment i-a schimbat percepția asupra propriei înfățișări pentru mulți ani după.
„Imediat am zis: «Nu, nu se poate să am fire albe, am doar 14 ani»”, își amintește ea.
„Știu că m-am dus acasă la prânz, mi-am inspectat părul și am observat tot mai multe fire albe. M-am simțit foarte rușinată."
Ashley, în vârstă de 28 de ani, din Canada, și-a implorat părinții să o lase să-și vopsească părul.
„Când încerci să faci parte dintr-un grup, părul alb nu te ajută să te integrezi. Încercam să ascund asta”, explică ea.
Încărunțește lumea mai devreme?
Experții spun că genele sunt cel mai important factor care determină când încărunțești - iar testele sugerează că asta s-a întâmplat și în cazul lui Ashley. Mamei ei au început să îi apară fire albe la vârsta de 14 ani, iar bunicii ei la vârsta de 17 ani.
Medicii spun că sesizează un număr din ce în ce mai mare de pacienți tineri îngrijorați de încărunțirea prematură - majoritatea dintre ei având vârste cuprinse între 20 și 30 de ani.
În cazul oamenilor cu un stil de viață sănătos, firele albe apar în jurul vârstei de 35 de ani la persoanele caucaziene. Pentru persoanele asiatice sau africane, acest eveniment are loc cu 10 ani mai târziu.
Orice încărunțire înainte de aceste vârste este considerată prematură - adică înainte de 20 de ani pentru persoanele caucaziene, de 25 de ani pentru cele asiatice și de 30 de ani pentru cele africane.
Aceste praguri de vârstă au fost stabilite deoarece modul în care funcționează genele pentru a determina pigmentul foliculilor de păr diferă între rase, cu unele dintre ele pierzând această capacitate mai târziu.
„În felul acesta știm când să căutăm alte cauze și când face parte din procesul normal de îmbătrânire”, spune Sermed Mezher, medic generalist din Marea Britanie.

Sursă imagine, Getty Images
De ce încărunțește părul?
Părul nou crește din foliculi din piele, unde se află și celulele care produc pigmenți, numite melanocite.
Melanocitele generează două tipuri de pigment melanic - eumelanină, care stabilește cât de închisă este culoarea părului, și feomelanină, care determină cât de roșcat sau blond este firul de păr. Acești pigmenți determină și culoarea pielii și a ochilor.
Un studiu despre îmbătrânirea celulelor desfășurat de o echipă de la New York University (NYU) a descoperit că, pe măsură c e părul îmbătrânește sau cade și apoi crește în mod repetat, un număr tot mai mare de celule melanocite de tip stem încep să-și încetinească activitatea.
Celulele stem încetează să se mai deplaseze în jurul foliculilor și se fixează, nereușind să se maturizeze în melanocite complet dezvoltate.
În absența producției de pigment, părul devine grizonat, alb sau argintiu.
Pot deficiențele nutriționale să provoace albirea prematură?
Celulele stem care dau culoarea pielii și a părului se deteriorează în urma situațiilor de stres intens, conform cercetătorilor de știință americani și brazilieni.
Dar experții spun că albirea prematură ar putea semnala un dezechilibru nutrițional și unele deficiențe care ar trebui explorate.
Deficitul de vitaminele D și B12, cupru, fier, zinc și nivelurile scăzute de acid folic au fost legate de albirea prematură. Dintre acestea, nivelurile joase de B12 sunt considerate drept factorii comuni care influențează acest proces.
Vitamina B12, cunoscută și drept cobalamina, joacă un rol crucial în generarea de globule roșii care transportă oxigenul prin organism, inclusiv către foliculii de păr. Foliculii bine oxigenați sunt esențiali pentru a susține producția de pigment.
„Vitamina B12 provine mai ales din produsele de origine animală, așa că, dacă cineva are o dietă complet vegană și nu ia suplimente alimentare, atunci această vitamină are fi prima mea recomandare pentru ei”, spune dr. Mezher.
În același timp, cuprul este important datorită faptului că activează tirozina - o enzimă care ajută la producerea melaninei. Alimentele precum crustaceele, semințele de susan, legumele cu frunze verzi închise la culoare și ficatul de vită și de miel sunt surse bune de cupru.
Însă, experții avertizează că prezența în exces a unor anumite minerale, precum zincul și vitamina C, poate intra în conflict cu absorbția cuprului, potențial contribuind la un deficit.
În ultima vreme, lumea a luat suplimente de zinc pentru a-și întări sistemul imunitar, mai ales în timpul pandemiei de Covid, spune Maria Marlowe, nutriționistă și autoare, care a început să încărunțească la vârsta de 20 de ani.
„Dacă nu sunt formulate corespunzător, suplimentele de zinc ar putea să vă epuizeze simultan și rezervele de cupru”, spune ea. „Dacă doriți să luați un supliment de zinc, ar fi indicat să luați întotdeauna zinc plus cupru, încât acestea să fie combinate."
Consumul excesiv de fier și chiar de vitamina C poate reduce nivelurile de cupru din corp, adaugă ea.

Sursă imagine, Maria Marlowe
Dacă este provocată de deficitul de minerale, încărunțirea prematură poate fi însoțită și de alte simptome, spun doctorii.
„Dacă au un deficit precum cel de cupru, oamenii pot observa că suferă de creșteri excesive în greutate, păr subțiat și erupții cutanate. De asemenea, s-ar putea simți extrem de obosiți sau epuizați și pot fi intoleranți la frig”, spune dr. Mezher.
După ce și-a făcut teste, Marlowe a descoperit că avea deficit de cupru, fier și iodină.
Ea și-a făcut și teste pentru prezența metalelor grele, care pot declanșa încărunțirea prematură prin faptul că întrerup absorbția de minerale. A aflat că are niveluri ridicate de plumb și de cadmiu.
Din cauza industrializării, suntem cu toții predispuși la expunerea la metale grele, care pot fi prezente în aerul pe care îl respirăm, precum și în alimentele de consum.
„De exemplu, anumite specii de pește au un conținut mai ridicat de mercur decât altele”, spune Marlowe. „Devine o problemă atunci când consumăm mai mult decât poate suporta organismul nostru la un moment dat.”

Sursă imagine, Maria Marlowe
Poate dieta alimentară să facă să dispară firele albe?
Un studiu produs de Columbia University a descoperit că părul nou poate crește având culoarea sa naturală odată ce se reduce stresul.
Medicii sugerează că un proces similar este posibil atunci când albirea este provocată de deficite nutriționale.
„Pentru majoritatea lumii, dacă au o problemă de genetică, atunci acest lucru nu va fi posibil”, spune dr. Mezher.
Recomandarea este să ne refacem nivelul de minerale consumând mâncăruri bogate în nutrienți. Și suplimentele ne pot ajuta atunci când anumite alimente nu reprezintă o opțiune.
Cu toate acestea, medicii spun că, înainte de a încerca suplimente sau de a ne schimba dieta alimentară, trebuie întotdeauna făcute teste medicale pentru ca să înțelegem ce se întâmplă.
„Dacă descoperim că există un nivel scăzut de vitamina B12 și luăm suplimente ale acestui nutrient, atunci pigmentul poate reveni cu siguranță. La fel se întâmplă și cazul cuprului, vitaminei D sau al problemelor de hormoni tiroidieni”, explică dr. Mezher.
„Chiar dacă părul nu revine la starea sa inițială, se poate cel puțin reduce sau opri avansarea procesului de încărunțire, dacă gestionăm lucruri precum, de exemplu, stresul oxidativ.”
Totuși, experții avertizează că nu s-a dovedit existența unui remediu universal pentru inversarea procesului de încărunțire a părului.
Marlowe spune că a observat schimbări la firele sale de păr albe după ce și-a modificat dieta alimentară și a redus consumul de alimente care conțin metale grele.
Ea spune că a durat cel puțin trei luni până a văzut vreo schimbare, și încă nu a reușit să inverseze complet toate firele sale de păr alb.
Antioxidanții din fructe și legume sunt, de asemenea, recomandați pentru a ajuta la neutralizarea radicalilor liberi. Aceste molecule contribuie la stresul oxidativ care poate dăuna ADN-ului și poate conduce la căderea părului și încărunțirea prematură.
„Și factori precum fumul de țigară, stresul psihologic, consumul excesiv de alcool sau expunerea la un mediu cu prea multă poluare pot rezulta în stresul oxidativ”, zice dr. Mezher.
După ce a născut anul trecut, Marlowe spune că i-au reapărut câteva fire albe, dar și-a întrerupt și rutina.

Sursă imagine, Ashley Sukur
În cazul lui Ashley, dieta nu avea cum să-i modifice codul genetic, dar i-a schimbat perspectiva. Părul ei argintiu e acum parte din identitatea sa, și ea și-a creat o comunitate online de tineri, contestând opiniile standard privind frumusețea și îmbătrânirea.
„Când am început să postez pe TikTok și Instagram, am descoperit multe femei de vârsta mea care își lasă părul alb”, spune Ashley.
„Sper să pot inspira mai multe femei să-și accepte părul grizonat. În loc să spună că «părul alb este urât, părul alb este un semn de bătrânețe», putem spune «nu, părul alb arată putere, părul alb este o afirmație. Este ceea ce te face unic».”
Text tradus de Ruxandra Iordache.




