Parlamentarii francezi aprobă legea privind moartea asistată, după ani de dezbateri
Sursă imagine, EPA
- Autor, Paul Kirby
- Rol, Editor digital pentru Europa
- Data publicării
- Timp de lectură: 4 min
Adunarea Națională a Franței a votat pentru introducerea dreptului la moarte asistată, în condiții stricte, după ani de dezbateri și modificări aduse proiectului de lege.
Deputații au aprobat proiectul de lege cu 291 de voturi pentru și 241 împotrivă, după ce acesta fusese respins de trei ori de Senat, camera superioară a Parlamentului.
Premierul Sébastien Lecornu intenționează să trimită anumite prevederi ale proiectului de lege spre analiză Consiliului Constituțional al Franței înainte ca acesta să poată fi promulgat.
Proiectul ar permite accesul la moarte asistată pentru adulții din Franța care suferă de o boală gravă și incurabilă, care le pune viața în pericol și se află „într-un stadiu avansat sau terminal”.
Pentru a fi eligibili, pacienții ar trebui să sufere în mod constant de dureri fizice sau psihologice considerate insuportabile ori rezistente la tratament.
Sursă imagine, AFP via Getty Images
Pacientul ar trebui să își exprime „în mod liber și clar” intenția în fața unui medic. Acesta ar urma să ia o decizie în termen de 15 zile, după consultări cu alți specialiști.
După o perioadă de reflecție de două zile, pacientul ar trebui să își administreze singur substanța letală. Dacă starea sa nu i-ar permite acest lucru, procedura ar putea fi efectuată de un medic sau de un asistent medical.
În ziua procedurii, medicul ar trebui să confirme încă o dată că pacientul dorește să meargă mai departe cu decizia sa.
Votul de miercuri înseamnă că Franța s-ar putea alătura altor state europene care au dezincriminat, într-o formă sau alta, moartea asistată.
O dezbatere la fel de îndelungată are loc și în Regatul Unit. Un proiect de lege privind legalizarea morții asistate în Anglia și Țara Galilor a ajuns într-un blocaj la începutul acestui an, însă urmează să revină în Parlament în septembrie.
Olanda și Belgia au legalizat moartea asistată în 2002 pentru persoanele care suferă de boli incurabile ce provoacă suferințe considerate insuportabile, procedura putând fi efectuată de un medic.
De atunci, mai multe state europene au adoptat legislații similare, iar Elveția permite de mult timp sinuciderea asistată, cu condiția ca persoana care oferă ajutorul să nu acționeze din egoism.
În Franța, subiectul a stârnit controverse puternice pe scena politică, fiind contestat atât de Biserica Catolică, cât și de o parte a corpului medical.
Deși a fost aprobat de patru ori de Adunarea Națională, proiectul de lege a fost respins în trei rânduri de Senat, camera superioară a Parlamentului, unde dreapta deține majoritatea.
Cu toate acestea, sondajele de opinie sugerează că o mare majoritate a francezilor susține acordarea unei opțiuni persoanelor aflate în stadiu terminal de a alege între îngrijiri paliative și moarte asistată.
În ajunul votului, premierul Franței a precizat că intenționează să trimită unele dintre prevederile proiectului de lege Consiliului Constituțional, o autoritate formată din nouă membri care verifică dacă o lege respectă constituția.
Președintele Emmanuel Macron s-a pronunțat de multă vreme în favoarea unei legislații privind sfârșitul vieții, însă decizia sa de a convoca alegeri anticipate în urmă cu doi ani a întârziat semnificativ procesul.
Din 2024, mai mulți premieri francezi au dat dovadă de reticență față de avansarea proiectului privind moartea asistată, iar Sébastien Lecornu și-a exprimat la rândul său rezerve cu privire la unele dintre prevederile acestuia.
Într-un comunicat transmis înaintea votului, biroul premierului a afirmat că, deși proiectul a fost dezbătut pe larg în Adunarea Națională, Senatul nu a avut posibilitatea de a-l analiza într-un mod care să răspundă „atât așteptărilor susținătorilor săi, cât și preocupărilor celor care se tem de modul în care va fi aplicat”.
Lecornu a cerut Consiliului Constituțional să examineze în special trei aspecte ale legii:
- perioada de reflecție de două zile acordată pacienților pentru a-și confirma cererea după ce aceasta a fost aprobată de un medic, despre care oponenții spun că este prea scurtă;
- posibilitatea ca pacienții aflați sub protecție juridică din cauza capacității reduse de discernământ să își exprime un consimțământ liber și informat;
- rolul instituțiilor de sănătate și asistență socială în furnizarea serviciilor de moarte asistată, în special al celor a căror misiune este acordarea de îngrijiri paliative pacienților aflați în stadii terminale.
Acest articol a fost scris și revizuit de jurnaliști BBC, folosind inteligența artificială pentru a ajuta în procesul de localizare, ca parte a unui proiect pilot.
Editat de Teodora Coroiu.
