Lecțiile valului de căldură: Europa trebuie să se pregătească urgent pentru veri mai fierbinți

Pe măsură ce Europa iese dintr-un val de căldură major, publicații de pe întregul continent îi îndeamnă pe lideri să înceapă să se pregătească pentru un viitor în care temperaturile extreme devin mai degrabă normale decât o excepție.

Acestea observă că o mare parte din infrastructura Europei a fost proiectată pentru un „climat care nu mai există” și, chiar dacă adaptarea orașelor, a rețelelor de transport și a serviciilor publice la noua realitate de mediu presupune investiții semnificative, valul de căldură din iunie ar putea contribui la accelerarea acestui proces.

În condițiile în care se preconizează că verile vor fi și mai calde, comentatorii evidențiază impactul tot mai mare asupra sănătății fizice și mintale și cer măsuri diverse, de la mai multe spații publice cu aer condiționat până la extinderea spațiilor urbane verzi.

Cu toate acestea, propunerile de extindere a utilizării aerului condiționat au declanșat o dezbatere aprinsă, deoarece, spre deosebire de mulți americani care consideră aerul condiționat un instrument de bază pentru confort și siguranță, mulți europeni au fost reticenți în a-l adopta din cauza obiceiurilor culturale și a preocupărilor legate de mediu.

Ne așteaptă oare valuri de căldură mai îndelungate și mai frecvente?

Deși în Europa mai există persoane care neagă existența schimbărilor climatice, consensul în comunitatea științifică este clar - verile europene vor continua să devină tot mai fierbinți, relatează cotidianul italian Corriere della Sera.

„Din punct de vedere statistic, ar trebui să ne așteptăm la două scenarii: valuri de căldură care pot dura câteva zile, cu temperaturi extreme, și aceleași valuri care se pot repeta de trei până la șase ori într-un sezon”, spune profesorul de climatologie Massimiliano Fazzini, citat de publicație.

În Franța, care a fost afectată în mod deosebit de valul de căldură, guvernul a fost criticat sever pentru modul în care a răspuns la această criză și, în general, pentru bilanțul său în domeniul mediului, relatează cotidianul Le Monde.

Președintele Emmanuel Macron și-a apărat măsurile pentru adaptarea locuințelor și a infrastructurii la schimbările de mediu, însă „această evaluare contrastează puternic cu realitatea milioanelor de francezi lăsați să se descurce singuri în fața căldurii apăsătoare din ultimele zile, în locuințele lor, în școli, spitale și la locurile lor de muncă”, notează publicația.

De cealaltă parte a Oceanului, New York Times afirmă că această criză a arătat că Europa este „plină de clădiri și infrastructură concepute pentru un climat care nu mai există”.

În timp ce multe regiuni din lume - inclusiv Houston, în statul Texas, sau Tokyo, în Japonia - se confruntă cu valuri de căldură care nu provoacă perturbări deosebite, în Europa, vremea extrem de caldă crește semnificativ riscul de deces - și nu doar din cauza accesului limitat la aerul condiționat, ci și din cauza modului în care au fost construite clădirile cu zeci de ani sau chiar secole în urmă.

Schimbarea acestei situații ar necesita bugete extraordinare și, deși aproape toate țările din UE au elaborat diverse planuri de adaptare, „finanțarea insuficientă pe termen lung” împiedică adesea punerea lor în aplicare, afirmă publicația.

În Germania, unde camerele de gardă au ajuns supraaglomerate, iar trenurile au trebuit evacuate din cauza căldurii, publicația săptămânală Der Spiegel enumeră mai multe sarcini esențiale pentru guvern, pentru a se asigura că inevitabilele noi valuri de căldură nu vor provoca perturbări la fel de mari.

Orașele trebuie pregătite pentru căldură, afirmă publicația, îndemnând autoritățile locale să amenajeze încăperi cu aer condiționat în clădirile municipale, unde oamenii să se poată refugia din apartamentele supraîncălzite.

Copacii și suprafețele de apă ar trebui să aibă prioritate în fața zonelor acoperite cu beton, spun experții.

Aceștia susțin că o atenție deosebită ar trebui acordată menținerii unor temperaturi adecvate în spitale și în căminele de îngrijire. De asemenea, trebuie elaborate planuri de urgență privind criza legată de apă, adaugă publicația săptămânală.

Europa vs. America: dezbaterea despre aerul condiționat

Între timp, aerul condiționat s-a aflat în centrul unei dezbateri transatlantice aprinse, întrucât „mulți americani par scandalizați de faptul că mulți europeni occidentali nu îmbrățișează miracolul tehnologic al aerului condiționat”, scrie The Atlantic.

Neînțelegerea nu este doar una practică, ci și culturală, afirmă publicația, observând că la mijloc se află întrebarea „ce constituie un nivel acceptabil de suferință și sacrificiu fizice”.

„Americanii tind să interpreteze disconfortul drept un eșec al infrastructurii, în timp ce europenii par mult mai dispuși să îl considere drept o componentă a vieții. Aceste perspective contrastante au dus la faptul că se folosește mult prea mult aer condiționat de o parte și la o lipsă evidentă de aer condiționat de cealaltă”, susține autorul.

Săptămânalul britanic The Economist descrie sprijinul mai mare pentru extinderea utilizării aerului condiționat drept „o victorie evidentă” pentru un continent unde unii încă văd politicile de mediu drept „costisitoare și restrictive”.

„Sunt necesare tot felul de schimbări dacă Europa vrea să facă față verilor tot mai dificile în următoarele câteva decenii, perioada de timp care ar trebui să fie necesară pentru reducerea emisiilor și pentru a aduce încălzirea globale sub un anumit control”, afirmă publicația.

Căldura, o amenințare pentru sănătatea mintală

Revista italiană de popularizare a științei Focus afirmă că, pe lângă faptul că reprezintă o provocare pentru sănătatea fizică, un val de căldură extremă „face ravagii și asupra creierului”.

„Temperaturile excesive agravează problemele de sănătate mintală”, afirmă publicația, citând studii care au evidențiat o legătură între valurile de căldură și creșterea numărului de internări în spitale din cauza tulburărilor psihice.

Multor persoane le este greu să se concentreze și devin iritabile în perioadele de căldură extremă, însă temperaturile ridicate pot fi deosebit de dăunătoare pentru cei care suferă deja de tulburări psihice, explică Focus.

„Efectele valurilor de căldură asupra corpului uman devin din ce în ce mai clare; ele trebuie tratate cu cea mai mare seriozitate și urgență, ca o nouă criză de sănătate”, concluzionează publicația.

Acest articol a fost scris și revizuit de jurnaliști BBC, folosind inteligența artificială pentru a ajuta în procesul de localizare, ca parte a unui proiect pilot.

Editat de Viorica Toma.