Lumea se încălzește tot mai mult - iar căldura ne afectează creierul

Jake a suferit de prima lui criză tonico-clonică atunci când avea cinci luni. Corpul lui mic, înțepenit, era traversat de tresăriri rapide. „Era extrem de cald afară, el se supraîncălzise, și am fost martorii unui episod pe care l-am crezut cel mai înfricoșător posibil. Nu credeam că vom ajunge să mai vedem vreodată așa ceva”, spune mama lui Jake, Stephanie Smith. „Din nefericire, nu a fost așa.”

Episoadele s-au repetat: Jake a început să aibă convulsii adesea când se încălzea vremea. De îndată ce începeau zilele sufocante și umede de vară, familia recurgea la tot felul de metode pentru a se răcori, și urma apoi o luptă aprigă să prevină crizele de care suferea copilul.

În urma unui test genetic efectuat când avea 18 luni, Jake a fost diagnosticat cu sindromul Dravet, o afecțiune neurologică care include o formă de epilepsie și afectează aproape unul din fiecare 15.000 de copii. Convulsiile sunt adesea însoțite de dizabilități intelectuale și de o serie de comorbidități, cum ar fi autismul și ADHD-ul (tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate), precum și de dificultăți în vorbire, mobilitate, alimentație și somn. Căldura și schimbările bruște de temperatură pot declanșa convulsiile.

Jake are acum vârsta de 13 ani, dar a îndurat nenumărate crize de convulsii odată ce se schimba vremea, spune mama lui. „Verile din ce în ce mai calde și caniculele adaugă la presiunile traiului cu această afecțiune deja devastatoare", spune Stephanie Smith.

Sindromul Dravet este doar una din multele boli neurologice pe care temperaturile înalte le exacerbează, spune Sanjay Sisodiya de la University College din Londra, un pionier în studiul efectelor schimbării climatice asupra creierului.

La origini neurolog specializat în epilepsie, profesorul Sisodiya a auzit de multe ori de la membrii de familie ai pacienților săi că aceștia se chinuie mai mult în timpul valurilor de caniculă. „Și mi-am zis, desigur, cum să nu afecteze schimbările climatice și creierul? Doar multe din procesele creierului sunt implicate în răspunsul corpului la căldură."

Când a consultat literatura științifică, el a descoperit un număr de afecțiuni neurologice care sunt exacerbate de creșterile de căldură și umiditate, inclusiv epilepsia, atacurile cerebrale, encefalita, scleroza multiplă, migrenele, și altele.

El a constatat totodată că efectele schimbărilor climatice asupra creierelor noastre sunt deja vizibile.

Pe durata valului de căldură european din 2003, de exemplu, aproximativ 7% din numărul de decese care au depășit media au implicat persoane suferind în mod direct de probleme neurologice. Statistici similare au fost înregistrate și ca urmare a valului de căldură care a afectat Marea Britanie în 2022.

Dar căldura poate produce modificări și la nivelul altor funcții ale creierului nostru – făcându-ne mai violenți, mai iritabili și mai deprimați.

Așadar, pe măsură ce lumea se încălzește din cauza schimbărilor climatice, ce fel de efecte s-ar putea produce asupra creierelor noastre?

Temperatura creierului uman este, în medie, rareori cu peste 1°C mai mare decât temperatura generală a corpului. Însă creierul nostru - unul dintre organele care consumă un mare volum din energia produsă în organism - emite o cantitate considerabilă de căldură proprie atunci când gândim, când ne amintim ceva și când reacționăm la semnalele primite din lumea înconjurătoare. Aceasta înseamnă că organismul lucrează din greu pentru a menține sistemul de răcire a creierului. Procesul se produce odată ce sângele circulă prin rețeaua de vase sanguine și ajută la menținerea unei temperaturi cerebrale constante, înlăturând excesul de căldură.

Acest proces este necesar deoarece celulele creierului sunt și ele foarte sensibile la căldură. Cercetătorii cred că și funcționarea câtorva dintre moleculele care își transmit mesaje între ele depinde de condițiile de temperatură, aceste schimburi de mesaje încetând să opereze în mod eficient atunci când creierele se încălzesc sau se răcesc foarte mult.

„Nu înțelegem exact cum sunt afectate diferitele elemente care compun această imagine complicată”, spune profesorul Sisodiya. „Dar ne-o putem imagina ca pe un fel de ceas ale cărui mecanisme componente nu mai funcționează corect împreună.”

Deși căldura extremă influențează pe toată lumea la nivel cerebral – având, de exemplu, efecte negative în luarea unor decizii sau în asumarea unor riscuri mai mari – cel mai grav afectate sunt persoanele care suferă de afecțiuni neurologice. Acest fenomen se petrece din mai multe cauze. De exemplu, în cazul anumitor boli, procesul de transpirație este diminuat.

„Termoreglarea este o funcție a creierului și poate fi perturbată, dacă anumite părți ale creierului nu mai funcționează cum trebuie", spune Sisodiya. În cazul unor forme de scleroză multiplă, de exemplu, temperatura generală a corpului pare să se modifice. În plus, anumite medicamente care tratează afecțiuni neurologice și psihiatrice, cum ar fi schizofrenia, afectează reglarea temperaturii și menținerea ei la nivel constant. Cei care iau aceste medicamente sunt mai vulnerabili și mai expuși riscului de insolație - sau hipertermie, așa cum este cunoscută în medicină - și riscului mai mare de deces provocat de căldură.

Valurile de caniculă – și mai ales temperaturile nocturne ridicate – ne pot afecta somnul, având un impact asupra stării noastre de spirit și potențial agravând simptomele anumitor afecțiuni. „Pentru mulți oameni care suferă de epilepsie, a dormi prost poate însemna un mai mare risc de a intra în convulsii", spune profesorul Sisodiya.

Dovezile sugerează că, pe durata caniculei, cresc și internările în spital și ratele de mortalitate în rândul persoanelor care suferă de demență. Aceasta se poate datora parțial vârstei – persoanele mai în vârstă sunt mai puțin capabile să-și regleze temperatura corpului – dar deficiențele lor cognitive pot rezulta, de asemenea, într-o capacitate mai mică de a se adapta la căldura extremă. Este posibil, de exemplu, să nu se hidrateze destul, să uite să închidă ferestrele sau să iasă afară pe căldură atunci când nu ar trebui să o facă.

Temperaturile înalte au fost legate și de o creștere a ratelor accidentelor vasculare cerebrale și mortalității. Într-un studiu care analizează date privind mortalitatea ca urmare a atacurilor cerebrale în 25 de țări, cercetătorii au descoperit că zilele călduroase au contribuit la două decese adiționale din 1.000 de decese cauzate de accidente vasculare cerebrale ischemice.

„Ar putea să nu pară a fi multe", spune Bethan Davies, medic geriatru la Spitalul Universitar Sussex, din Marea Britanie. „Dar, având în vedere faptul că au loc în fiecare an, la nivel mondial, șapte milioane de decese cauzate de accidente vasculare cerebrale, căldura ar putea contribui anual la peste 10.000 de decese suplimentare cauzate de atacurile cerebrale.” Împreună cu coautorii unui studiu de specialitate, ea a avertizat că este probabil ca schimbările climatice să exacerbeze această situație în anii următori.

Un număr disproporționat de cazuri de accidente vasculare cerebrale legate de căldură se sesizează în țările cu populații cu venituri mici și medii, care sunt deja cele mai afectate de schimbările climatice și înregistrează ratele cele mai înalte de atacuri cerebrale. „Creșterea temperaturilor va exacerba inegalitățile privind sănătatea atât între țări, cât și între grupuri sociale", spune Davies. Dovezile sugerează din ce în ce mai mult că persoanele în vârstă, precum și cele cu o poziție socioeconomică precară, prezintă un risc mărit de mortalitate legată de căldură.

O lume mai caldă dăunează și dezvoltării neurologice a tinerilor. „Există o legătură între căldura extremă și un deznodământ nedorit al sarcinii precum nașterea prematură", spune Jane Hirst, profesor de sănătate a femeilor la nivel global la Imperial College London din Marea Britanie. O analiză sistematică recentă a cercetărilor științifice a constatat că valurile de caniculă sunt asociate cu o creștere cu 26% a ratei de nașteri premature, lucru care poate duce la deficiențe cognitive și la întârzieri ale dezvoltării neurologice.

„Dar există multe lucruri pe care nu le știm”, adaugă Jane Hirst. „Care sunt persoanele cele mai vulnerabile, și de ce? Pentru că, în mod evident, există 130 de milioane de femei care dau naștere în fiecare an, multe dintre ele aflându-se în țări calde, iar acest fenomen nu se petrece cu ele.”

Căldura excesivă produsă de schimbările climatice poate, totodată, să supună creierul unor solicitări suplimentare, accentuându-i vulnerabilitatea față de distrugeri care, la rândul lor, provoacă boli neurodegenerative. Căldura afectează și bariera care protejează în mod normal creierul, făcându-l mai permeabil și amplificând riscul ca toxinele, bacteriile și virușii să poată pătrunde în țesutul nostru cerebral.

Acest fenomen ar putea să devină mai important pe măsură ce cresc temperaturile, adăugându-se răspândirii țânțarilor purtători de viruși care transmit afecțiuni neurologice, ca Zika, chikungunya and dengue.

„Virusul Zika poate afecta fetușii și provoca microcefalie", spune Tobias Suter, entomolog medical la Institutul Elvețian de Sănătate Tropicală și Publică. „Creșterea temperaturilor și iernile mai blânde fac ca sezonul de reproducere a țânțarilor să înceapă mai devreme în cursul anului și să se termine mai târziu."

Valurile de căldură pot influența un șir lung de factori: de la generarea impulsurilor în sistemul celulelor nervoase la riscuri de sinucidere, la anxietate climatică și chiar la gradul de stabilitate al medicației pentru boli neurologice.

Dar efectul exact pe care îl au creșterile de temperaturi asupra creierelor noastre continuă să fie investigat de oamenii de știință. Căldura îi afectează pe oameni în moduri foarte diferite - unii înfloresc când vine vremea caldă, alții o consideră insuportabilă. „Diferiți factori ar putea fi relevanți pentru această sensibilitate diferențiată, iar unul dintre ei poate fi predispozița genetică", spune profesorul Sisodiya. Variantele genetice ar putea determina structurile proteinelor, făcând ca unele persoane să fie mai sensibile în materie de schimbăril climatice.

„Pot exista fenotipuri termo-latente care devin vizibile doar atunci când presiunile de mediu sunt suficient de mari ca să le scoată la iveală", explică el. „Ceea ce constatăm astăzi între persoanele cu tulburări neurologice ar putea deveni relevant pentru persoanele care nu suferă de tulburări neurologice, pe măsură ce schimbările climatice se accentuează.”

Mai sunt și alte întrebări care încă nu și-au găsit răspunsul. De exemplu, ce anume contează cel mai mult ca impact - temperatura maximă, durata valului de căldură sau temperatura nocturnă? Este posibil ca diferențele să țină atât de fiecare persoană în parte, cât și de fiecare afecțiune neurologică în parte.

Pentru dezvoltarea unor strategii de protejare a persoanelor celor mai vulnerabile este esențial, însă, să fie găsit răspunsul la întrebarea: cine și de ce este expus riscurilor? Măsurile de protecție luate ar putea include sisteme de avertizare timpurie sau polițe de asigurare care să-i compenseze pe muncitorii zileri pentru salariile pierdute din cauza căldurii extreme.

„Era încălzirii globale s-a încheiat, și a venit era fierberii globale", a anunțat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, atunci când luna iulie 2023 a fost confirmată drept cea mai fierbinte înregistrată vreodată. Schimbările climatice sunt aici și se intensifică. Era creierului înfierbântat de-abia începe.

Acest articol a fost tradus și editat de Ruxandra Iordache